Cu ajutorul Facultatii de Stiinte Politice, Relatii Internationale si Studii Europene din cadrul Universitatii “Lucian Blaga” si cu sprijinul Academiei Fortelor Terestre “Nicolae Balcescu” din Sibiu, CADI a organizat vineri, 7 noiembrie 2008, workshopul cu tema “Libertati civile si/sau Securitate nationala”
Ideea ca paradigma securitatii nationale trebuie schimbata, ca institutiile si legislatia securitatii trebuie reformate si ca societatea civila trebuie sa joace un rol constant in proiectarea si sustinerea acestor noi institutii a capatat o foarte mare voaloare mai ales dupa evenimentele dramatice de la New York, Madrid si Londra, evenimente care au declansat un lung Razboi asupra Terorii.
Directia principala in reformarea sectorului securitatii nationale in Romania trebuie sa fie o implicare mai eficienta a societatii civile in accest domeniu, insa toate incercarile de reformare a sectorului securitatii nationale au esuat, una din cauze fiind tocmai aceasta neimplicare a societatii civile in procesul de reforma. Cu aceasta situatie ne confruntam si astazi, iar cea mai buna solutie pentru iesirea din acesta criza pare a fi cresterea nivelului de constientizare a societatii civile cu privire la importanta acestor probleme. Demersuri in acest sens au fost facute in 2006 de catre Academia de Advocacy si in prezent de CADI prin derularea proiectului “Liberty & Security”.
Este necesar insa sa ne intrebam daca mai sunt si alte motive pentru acest impas: exista posibilitatea ca, din cauza anumitor privilegii acordate sectorului de securitate, sa fie parti interesate sa blocheze sistemul de reformare a acestuia. Cel mai bun exemplu de astfel de privilegii este dreptul ofiterilor de securitate de a lucra sub acoperire in sectoarele cheie ale mecanismului social: politica, economie si presa. Acesti factori au puterea de a destabiliza un proces politic ce se vrea transparent si o activitate economica ce ar trebui sa se guverneze dupa reguli generale si uniforme.
Exista insa si opinia contrara, impartasita de obicei de cei ce activeaza in sectorul de securitate, potrivit careia nu vom putea avea un sector de securitate performant daca legile care ar trebui sa il guverneze prevad prea multe restrictii si au un grad foarte mic de flexibilitate.
Aceste discutii reprezinta sursa celor mai multe puncte de vedere formulate de participanti.
- Prerogativele serviciilor de securitate nationala ar trebui concepute intr-o maniera mai flexibila, in genul raportului lui Kofi Annan din 2005, in care amenintari precum bolile sau dezastrele ecologice sunt de competenta organismelor de securitate.
Raspuns: Raportul Kofi Annan a fost dur criticat tocmai din motivul conceptualizarii lejere a “libertatii”. In acest sens, s-a ajuns la concluzia ca in momentul in care o lege ar fi prea flexibil formulate, si drepturile si libertatile instituite prin aceasta ar avea un grad ridicat de flexibilitate si de ambiguitate, facilitand astfel abuzuri din partea autoritatilor.
- Exista o corelare pozitiva intre gradul de monitorizare si gradul de democratizare, iar exemplul Statelor Unite este cel mai relevant in acest sens.
Raspuns: Aceasta corelare pozitiva nu este valabila pentru intreaga istorie a SUA; este adevarat ca ambele valori sunt la mare pret in prezent, dar monitorizarea este realizata de agentii separate, descentralizate si independente, insa exista inca un control puternic asupra acestor activitati de cercetare si monitorizare si este recunoscut faptul ca libertatile sunt din ce in ce mai ingradite de schimbarile venite odata cu Patriot Act.
- Intrucat statul este singura organizatie indreptatita sa protejeze cetatenii, iar esenta statului este monopolul asupra deciziei si asupra utilizarii legitime a violentei, ar parea natural sa intarim acest monopol, si aproape dezgustator sa existe agentii de securitate independente care sa concureze pentru a-si vinde produsele catre guvern.
Raspuns: a) Pericolul acapararii totalitare si a abuzului de putere generat de monopol si de gradul ridicat de centralizare a fost demonstrat de nenumarate ori; acestea sunt radacinile celor mai dezastruoase razboaie, crime impotriva umanitatii si holocausturi din secolul 20. Un exemplu elocvent in acest sens este acela al partidului nazist care a interzis mai intai tuturor civililor dreptul de a poseda arme si abia apoi a inceput, netulburat, persecutarea evreilor. b) Competitia economica dintre agentiile independente incurajeaza eficienta lor in activitatea de colectare a informatiilor si, beneficiind de un control mutual, este incurajata si utilizarea de proceduri deontologice si acceptate din punct de vedere moral. c) Schimbarea paradigmei razboiului indreapta atentia catre tehnologia informatiei; astfel, un monopol puternic al statului in serviciile de securitate nu ar face altceva decat sa mareasca asimetria dintre stat si societatea civila, acest lucru reprezentand un real pericol pentru democratie (pentru ca disidenta si opozitia pot fi sever controlate si slabite). d) Poate fi dezbatuta ideea conform careia descentralizarea puterii decizionale americane, asigurata de cel de-al 10-lea Amendament, are meritul relativei stabilitati, echilibrului si pacii din SUA.
- Modelul american a esuat, fiind discreditat de evenimente nefericite precum Guantanamo.
Raspuns: La intamplari de tip Guantanamo se poate obiecta tocmai din cauza lipsei lor de transparenta. Este deci incoerent sa argumentezi intarirea secretului serviciilor secrete pornind de la valoarea transparentei, insa, avand in vedere alte optiuni si modele practice, ceea ce numim “modelul american” ramane cea mai buna optiune.
- Studiile de securitate sunt subfinantate de guvern.
Raspuns: Intr-adevar, studiile de securitate sunt subfinantate. Astfel, ar fi benefica o reforma a legislatiei privind finantarea privata pentru a facilita accesul la surse diversificate de finantare.
- Legea stipuleaza un numar de cerinte care ar putea incetini fortele de securitate: de exemplu, chiar si in cazuri de urgenta, este necesar un mandat semnat de un procuror, inainte de a se putea deschide focul impotriva unei multimi agresive (putem vorbi aici despre cazul minerilor).
Raspuns: Un mandat semnat de un procuror este cel mai elementar lucru care poate fi facut atunci cand vorbim despre operationalizarea controlului civil si despre supravegherea procesului de securitate de catre societatea civila. In plus, chiar si in cazuri de maxima urgenta, decizia de a deschide focul poate fi amanata pentru cateva secunde, timp suficient ca un procuror sa semneze mandatul.
- Ar trebui ca politiei sa i se acorde dreptul de a interveni in forta chiar si in luptele de strada mai putin serioase, iar sistemul judiciar ar trebui sa permita pedepsirea mai aspra a vinovatilor.
Raspuns: Studiile arata ca o politie prea puternica duce la un numar de abuzuri de putere mult mai mare decat numarul luptelor de strada si a violentelor intre indivizi; de asemenea, o politie prea puternica induce un sentiment de frica in randul societatii civile. Mai interesant, optiunea limitarii conflictelor civile mici pare atractiva, mai ales stiindu-se ca prcesele publice sunt deosebit de lente si ca alte optiuni de arbitraj privat nu sunt recunoscute de dreptul public.
- Faptul ca un membru al guvernului (cazul domnului Codrut Seres) este acuzat de tradare arata ca spatiul de manevra lasat la indemana oficialilor publici este prea mare. In consecinta, puterea serviciilor de securitate ar trebui sa creasca pentru a contrabalansa.
Raspuns: O presupusa cresterea a puterii serviciilor de securitate nu poate fi solutia pentru a ne asigura ca puterea politica nu este folosita in scopuri oneroase. Daca luam in considerare ipoteza ca ofiterii de scuritate pot ocupa, sub acoperire, pozitii publice de rang inalt, atunci noi nu schimbam altceva decat actorii intre ei, in timp ce prerogativele puterii raman foarte mari. Indivizii sunt in siguranta doar atunci cand si prerogativele puterii sunt limitate de lege. Acest lucru poate fi realizat insa numai intr-un stat mult nai minimal decat cel pe care il avem acum.
Multumiri pentru participare tuturor invitatilor si in special prefectului judetului Sibiu dl. Marin Craciun, Conf. univ. dr. Vasile Tabara (decan) – ULBS, Conf. univ. dr. Florica Vasiliu – ULBS, Lect. univ. dr. Boris Popescu – ULBS, Asit. univ. drd. Silviu Nate – ULBS, Prep. univ. Vlad Vasiu – ULBS, Prep. univ. Iustin Vancea – ULBS, Asist. univ. drd. cpt. Horatiu Neagoe – AFT, Asit. univ. drd. cpt. Aurelian Ratiu – AFT
* Acest eveniment face parte din proiectul “Libertate & Securitate”, finantat de German Marshall Fund.
