Monthly Archives: august 2015

Home / 2015 / august ()
Scoala de teorie institutionala si public choice de la Bloomington. Un workshop cu Dragos Paul Aligica (CADI, joi 29 octombrie 2009, ora 16:00)

Scoala de la Bloomington a devenit unul dintre cele mai dinamice, recunoscute si productive centre de gandire instititionala. Care este acea combinatie de abordari teoretice interdisciplinare si cercetare empirica ce a dus la succesul Scolii?   Prezinta: Dragos Paul Aligica   De citit (facultativ): Aligica, Paul Dragos. 2009. Elinor Ostrom on the Market, the State,

Intro: Both against and in favor of legalizing marriages between persons of the same sex have a guess that the commune: the State must define the status of marriage through a unique formula. Libertariana solution is the privatization of marriage, that is the prerogative of the transfer the concluding State matrimonial unions towards a set

Privatizarea Casatoriei (Workshop, Facultatea de Filosofie, 21 octombrie 2009)

Intro: Atat cei impotriva cat si cei in favoarea legalizarii casatoriilor intre persoane de acelasi sex au o presupunere comuna: aceea ca statul trebuie sa defineasca statutul casatoriei printr-o formula unica. Solutia libertariana este privatizarea casatoriei, adica transferul prerogativei incheierii uniunilor matrimoniale de la stat catre un set de organizatii civile aflate in competitie, fie

Biserica Ortodoxa Romana si politicul dupa 1989 (CADI, vineri 9 octombrie 2009, ora 16:00)

Putem vorbi de o favorizare a BOR de catre Statul roman si de catre politicieni? In ce masura beneficiaza si Biserica, nu doar clerul, de aceste favoruri? Cum au loc negocierile dintre Biserica si Stat? Este oare necesar sau mai degraba daunator un departament guvernamental pentru facilitarea dialogului dintre Stat si cultele religioase precum Secretariatul

We can speak of an unequal BORON by the Romanian State and the politicians? To what extent it benefits not only the Church, the clergy, these favors? How did they place negotiations between Church and State? Is it necessary or rather damaging a Government Department to facilitate the dialogue between the State and religious denominations

Futurologia si antialarmismul. Workshop din seria Curentele Dreptei (CADI, vineri 14 august 2009, ora 16.00)

Discutiile au urmatoarea structura: 1. Scurta descriere a curentului. 2. Contextul dezbaterii in care a aparut curentul, radacinile, istoricul miscarii cu autorii si ramificatiile. 3. Prezentarea lucrarilor principale. 4. Teze principale prezentate in profunzime. 5. Critici. 6. Speculatii cu privire la valoarea curentului, la valorificari politice, la viitorul lui, la posibilitatile lui, la efectele practice.

Futurologia and antialarmismul.

The discussions have the following structure: 1. Summary of the current. 2. The context of the debate in which appeared the current movement history, roots, with authors and ramifications. 3. Presentation of the main works. 4. The main theses presented in depth. 5. Critics. 6. Speculation about the value of the current at valorificari, his

Evolutionismul juridic. Workshop din seria Curentele Dreptei (CADI, vineri 31 iulie 2009, ora 16:00)

Evolutionismul juridic este conceptia potrivit careia legile pot fi vazute mai bine ca rezultat al unei evolutii treptate decat ca niste creatii umane deliberate. Desi o astfel de conceptie pare a avea consecinte conservatoare, totusi Hayek, cel mai important adept al evolutionismului juridic, este un autor liberal. Cum se impaca cele doua fatete ale conceptiei

Legal Evolutionismul.

Legal Evolutionismul is conception according to which laws may be seen as the result of a gradual evolution than like human deliberate creations. Although such a conception seems to have conservative consequences, yet Hayek, the most important follower of evolutionismului, is an author. How do you reconcile those two facets of its conception?  Presents: R

Legitimari sociologice ale capitalismului (Workshop CADI, vineri 17 iulie 2009, ora 16:00)

Credinta intr-un sistem socio-economic este sustinuta de interesele practice  care ii guverneaza relatiile, si de gradul de legitimare sociologica de care se bucura. Socialismul sta prost la primul capitol si bine la al doilea. Capitalismul sta bine la primul, si prost la al doilea. De ce? Un atelier de discutii despre modul in care versiunile